Sinonime pentru doborâre
Sinonime:
DOBORÂRE s. 1. culcare, dărâmare, lungire, prăbuşire, prăvălire, răsturnare, trântire, (înv.) răsturnătură. (~ cuiva la pământ.) 2. aruncare, azvârlire, trântire. (~ călăreţului din şa.) 3. v. cul-care.
(Dicţionar de sinonime)
DOBORÎ vb. 1. a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăbuşi, a prăvăli, a răsturna, a trânti, (pop. şi fam.) a aşterne, (pop.) a păli, (înv. şi reg.) a răntuna, (înv.) a oborî, a poligni, (fig.) a secera. (Cu un pumn l-a ~ la pământ.) 2. v. culca.
(Dicţionar de sinonime)
DOBORÎ vb. v. ajunge, birui, copleşi, covârşi, cuprinde, împovăra, înfrânge, învinge, năpădi, podidi, prinde, răzbi, toropi.
(Dicţionar de sinonime)
Vezi definiția lui doborâre în DEX pe dictionarroman.ro
DOBORÂRE s. 1. culcare, dărâmare, lungire, prăbuşire, prăvălire, răsturnare, trântire, (înv.) răsturnătură. (~ cuiva la pământ.) 2. aruncare, azvârlire, trântire. (~ călăreţului din şa.) 3. v. cul-care.
(Dicţionar de sinonime)
DOBORÎ vb. 1. a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăbuşi, a prăvăli, a răsturna, a trânti, (pop. şi fam.) a aşterne, (pop.) a păli, (înv. şi reg.) a răntuna, (înv.) a oborî, a poligni, (fig.) a secera. (Cu un pumn l-a ~ la pământ.) 2. v. culca.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionar de sinonime)
Vezi definiția lui doborâre în DEX pe dictionarroman.ro