Sinonime pentru încuviințare
Sinonime:
ÎNCUVIINŢÁ vb. v. aproba.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNCUVIINŢÁRE s. 1. v. aprobare. 2. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimţământ, consimţire, îngăduinţă, învoială, învoire, permisiune, voie, voinţă, vrere, (livr.) accept, (înv. şi reg.) posluşanie, slobozenie, (Mold. şi Bucov.) pozvolenie, (înv.) concurs, pozvol, sfat, volnicie. (Nu se face nimic fără ~ lui.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A încuviinţa ≠ a dezaproba, a reproba, a respinge
(Dicţionar de antonime)
Încuviinţare ≠ dezaprobare
(Dicţionar de antonime)
Vezi definiția lui încuviințare în DEX pe dictionarroman.ro
ÎNCUVIINŢÁ vb. v. aproba.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNCUVIINŢÁRE s. 1. v. aprobare. 2. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimţământ, consimţire, îngăduinţă, învoială, învoire, permisiune, voie, voinţă, vrere, (livr.) accept, (înv. şi reg.) posluşanie, slobozenie, (Mold. şi Bucov.) pozvolenie, (înv.) concurs, pozvol, sfat, volnicie. (Nu se face nimic fără ~ lui.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A încuviinţa ≠ a dezaproba, a reproba, a respinge
(Dicţionar de antonime)
Încuviinţare ≠ dezaprobare
(Dicţionar de antonime)
Vezi definiția lui încuviințare în DEX pe dictionarroman.ro